-
Fiecare om este un cimitir
Pe măsură ce îmbrătrânim, inima noastră devine o colecție. Se adună treptat în ea bunici, rude, prieteni, cunoștințe. Ne vizitează ocazional, atunci când găsim timp să privim înapoi. Iar asta e singura nemurire…
-
Leuștean și nostalgie
Fiecare familie are ciudățenile ei. Când vine vorba de familiile mixte, aceste ciudățenii au tendința să se amplifice. Pe moment enerveză, în timp ajung să amuze. Iar la ani distanță constați că au…
-
Ultima lecție din dans
este că odată deveniți dansatori, rămânem dansatori. Iar dacă pasiunea își trăiește apogeul și se stinge, rămân totuși mici fărâme atât de adânc înfipte în noi, încât nu putem să renunțăm la ele.…
-
Câteva lucruri despre sport…
…pe care aș fi vrut să le știu mai devreme Azi am ieșit la prima tură de alergat mai serios din 2021. Rezultat: 5 km, în 50 de minute. Decent. Cam pe când…
-
Un an après
Azi se împlinește un an de pandemie. Un an de când, într-o zi frumoasă de primăvară, mi-am adunat lucrurile și mi-am mutat biroul în sufragerie. Pentru câteva săptămâni. Săptămânile au devenit luni, lunile…un…
-
De-ale părului (creț)
Azi a fost zi de tuns. În cazul meu asta înseamnă maxim 30 de minute petrecute cu o foarfecă în baie. Niște jazz în fundal pentru atmosferă. Și un client fericit la final.…
-
Viața ca o plăcintă perfectă
Dintre toate stereotipurile promovate de filmele americane, unul m-a bântuit mult timp: cel al eroinei care își începe ziua cu un jogging lejer de 10 mile, după care se înființează punctual la jobul…
-
Cea mai importantă lecție din dans
a fost, în esență, o reconfirmare: că munca bate talentul. Despre începuturile mele în dans vă povesteam mai demult aici. Multe din cele scrise acolo au rămas de actualitate: încă mai iubesc dansul…
-
Nefericirea ca un concurs
În perioada stării de urgență m-am trezit psiholog fără voie. Am avut zile când telefonul suna, fără exagerare, de minim cinci ori pe zi. Cunoștințe ridicate la statutul de prieteni care se trezeau…
-
Uneori avem nevoie de tăcere
… ca să redescoperim sensul cuvintelor. Am lipsit de pe blog, motivat, câteva luni. Un respiro meritat, în care mi-am dat voie să renunț să verbalizez și să analizez ce mi se întâmplă.…
