-
Dancing Queen – povestea unei cariere
Dacă Opera Română din Timișoara ar fi o corporație, ”Dancing Queen” ar fi ”the diversity hire”. Cu aceste gânduri am plecat miercuri, după ce în sfârșit am reușit să ajung la spectacol. Impresiile mele Îmi era clar că o să asist la ”altceva”. Balet și Queen. Se preconiza a fi o combinație de succes. Gustavo Ferreira este un balerin excepțional și se pliază bine în rolul lui Freddie Mercury. Am mers ferm convinsă că o să îmi placă. Am ieșit cu sentimente amestecate. Ce mi-a plăcut Dansul, expresivitatea interpreților. Am apreciat complexitatea coregrafiei și interpretarea impecabilă a corpului de balet din Timișoara. Scenariul a fost o surpriză plăcută. În viziunea…
-
LIBERTANGO la Cinema Timiș
Spui ”Tango” și te gândești la dans. Vezi mișcări complexe din picior, perechi plutind ca un întreg. Tango înseamnă subtilitate, tensiune, emoție. Este poate motivul pentru care acest stil de dans nu m-a prins (încă). În schimb, de la concertul Analiei Selis încoace, mă fascinează muzica. Melodiile de tango mi se par printre cele mai poetice din lume. Abundă de imagini superbe, cele mai banale tablouri dobândesc o încărcătură emoțională fantastică. Îmi doream să ascult mai mult. Iar apoi s-a anunțat Libertango. Tango-ul și Opera Solista evenimentului a fost Iulia Merca, de la Opera Națională Română Cluj Napoca. O asociere cel puțin interesantă. În mintea mea, nu reușeam să reconciliez…
-
Romeo și Julieta. Rock Story
Când s-a anunțat spectacolul de balet ”Romeo și Julieta. Rock Story” la Timișoara, m-am trezit față în față cu o dilemă. Descrierea promitea, prețul descuraja. Nu dau 100+ lei pe un bilet dacă nu sunt sigură că spectacolul este pe gustul meu. Spiritul practic a câștigat și am zis ”pas”. Dar unele lucruri sunt făcute să se întâmple. Cu o seară înainte de eveniment, cineva a donat un bilet pe un grup local. Eram a doua pe listă. Totuși, o voce din capul meu insista că o să ajung la spectacol. Mi-am anulat planurile pe marți. La ora 17.00, în ziua evenimentului, îmi scrie Oana – ”persoana de dinainte a…
-
Gianni Schicchi / Scheherazade la ORT
Știți ce e cu adevărat fain la Timișoara? Că oricât de mizerabilă ți-a fi ziua, găsești ceva să te scoată din starea respectivă. Mereu se găsește un pretext să îți pui tocuri și ruj roșu și să fugi de probleme. Mereu se găsește ceva, în oraș, să le panseze. La Gianni Schicchi am ajuns la finalul unei zile obositoare. Știam demult că va fi așa, prin urmare nu îmi făcusem planuri pe seara respectivă. Și am sfârșit șocându-mă pe mine când, în loc să aterizez dramatic pe canapea, am ales să merg la Operă. S-a dovedit a fi reset-ul de care aveam nevoie. Gianni Schicchi În urmă cu mulți ani,…
-
5 ani de salsa
În stadiul actual al călătoriei mele, dansul mă atrage prin previzibil. [...] Aceasta este salsa pentru mine, acum. Puțin, ca investiție de timp. Dar enorm, prin ceea ce în continuare îmi oferă.
-
D.A.N.C.E™ | Moonlight
Dar dacă tot faci conferință de dans în Timișoara, de ce ai lăsa la o parte fix ceea ce se dansează în Timișoara?
-
Și totuși, SAF-ul…
La trei ani distanță, SAF e neschimbat. Aceeași experiență minunată care îți umple sufletul, te energizează, te liniștește și șterge cu buretele tot ce nu e relevant.
-
#magic
Da, ringul de dans și-a reafirmat magia. Au fost luminile și muzica și nopțile albe și zeci de dansuri perfecte. Dar MSSF s-a diferențiat prin sentimentul de conectare.
-
4 ani de salsa
Cândva, credeam că dansul va fi o poveste, din multe. Acum știu că dansul e povestea. Cea care contează, cea care va rezista în timp. Cea care mi-a împărțit viața în două. ”Înainte de dans” și ”toți anii care au urmat după”. Cea mai frumoasă poveste din lume.
-
Costul dansului
Etichetele persistă pentru că sunt comode. Oferă un pretext, un sentiment de superioritate. Iar ca dansatori, ajungem, mai devreme sau mai târziu, în punctul în care ne săturăm să ne justificăm.








