La ”Primavera” m-a atras realizarea mai mult decât povestea. Uitându-mă la trailer, am intuit un film ușor siropos. Este o libertate artistică frecvent întâlnită în filmele despre compozitori. Narațiunea nu poate concepe existența geniului fără o prezență feminină în umbră. Flatant pentru femei, dar, pus în context istoric, nerealist. ”Primavera” încearcă să fugă de acest stereotip. Îi imprimă o doză ușoară de cinism. Din păcate rezultatul final lasă de dorit. La final, iese o poveste despre neputință și încredere prost investită. Un geniu nu este neapărat și un mentor de încredere. Uneori, geniul maschează doar o lipsă completă de adaptare și de înțelegere a lumii din jur. Am detestat personajul…