• Operă și operetă

    Cavalleria Rusticana la ORT

    În prag de sărbători, ORT ne-a delectat cu operă scurtă, dar intensă. În fond, ce ar fi Paștele fără puțină gelozie și o crimă. 🙂 Esențele tari vin în doze mici Iar ”Cavalleria Rusticana” este dovada acestui lucru. Un singur act, toată forța operei comprimată în puțin peste o oră. Verism italian. Sau dovada că și oamenii simpli pot crea povești puternice. Premisa este simplă. Turiddu o iubea pe Lola. Lola stă prost cu răbdarea. Așa că atunci când Turiddu pleacă în armată, Lola își găsește consolarea în brațele lui Alfio, cu care se și mărită. Turiddu revine, zice ”fluff it” și dă iubirii o a doua șansă alături de…

  • Operă și operetă

    „Cantata cafelei” la Ion Vidu

    Știți ce au în comun (aproape) toți artiștii din Timișoara? Sunt absolvenți de Ion Vidu. Inevitabil, de fiecare dată când un interpret local îmi atrage atenția și îi citesc biografia, numele liceului apare acolo. ”Ion Vidu” este locul acela din umbră – deseori ignorat, dar indispensabil în scena culturală a orașului. Am avut ocazia rară de a-i trece pragul în ”Săptămâna Verde”. Liceul Eu sunt absolventă de real. Anii mei de liceu au însemnat mate la greu și ore de căutat erori în Turbo Pascal. Muzica și desenul erau considerate ”materii de crescut media”. ”Ion Vidu” mi-a arătat o altă perspectivă – un loc unde arta este în prim-plan: pianul…

  • Operă și operetă

    80 de ani de ORT

    În data de 30 martie, s-au sărbătorit 80 de ani de la semnarea decretului de înființare al Operei Române din Timișoara. Ar fi putut fi un moment formal, marcat de discursuri. În schimb, s-a optat pentru o celebrare subtilă, dar cu substanță. Am mers la Tosca cu inocența omului care vrea doar să se relaxeze după o zi lungă. Știam de aniversare, dar nu mă consideram parte din ea. Sunt un spectator, unul din mii. La intrare, am primit un răvaș, legat discet cu o panglică de catifea roșie. S-a dovedit a fi o copie a decretului-lege de înființare a Operei din Timișoara. Un gest mic, dar cu o semnificație…

  • Balet

    Giselle la ORT

    Iubire, răzbunare, decepție, critică socială. Sunt teme recurente la Operă. În opoziție, ”iertarea” este slab reprezentată, în general în conjuncție cu alte emoții: eroina pe patul de moarte își iartă iubitul, devenind, prin asta, mai eroică. Iar apoi avem ”Giselle” – unde, în sfârșit, iertarea vine în prim-plan și acaparează totul. Emoțiile în balet Opera și baletul se echilibrează. Prima e zgomotoasă. Nu doar prin muzică dar și prin expresii, costume și emoții. Orice simțire dobândește proporții covârșitoare. Baletul este mult mai subtil. Nu te îndoiești de puterea sentimentelor. Dar în timp ce o soprană își declară iubirea cu tânguieli tot mai puternice, o balerină transmite același lucru cu o…

  • Filarmonica

    SoNoRo Conac la Lloyd

    Povesteam în articolul despre Kurtag că Palatul Lloyd va găzdui în mod recurent spectacole. Nu doar că organizatorii s-au ținut de promisiune, dar evenimentele devin tot mai semnificative cultural. Luna aceasta, clădirea a găzduit o parte din turneu SoNoRo Conac. SoNoRo Conac îmbină două elemente care îmi plac: muzica de cameră și clădirile istorice. Aflat la a XIV-a ediție, turneul urmărește promovarea clădirilor istorice din țară. Evenimente notabile includ Concertul la Cazinoul din Sinaia, Concertul de la Biserica Italiană din București și Concertul de la Muzeul Județean de Artă Prahova. Din 2013 încoace, SoNoRo a promovat, prin muzică, peste 140 de clădiri de patrimoniu din România, unele mai puțin cunoscute.…

  • Teatru

    Zeul măcelului la Casa cu Iederă

    La începutul lunii ajungeam pentru prima dată la Casa cu Iederă. Locul m-a vrăjit. Am simțiti atunci, pe loc, că la Casa cu Iederă se întâmplă numai lucruri bune. Așa că atunci când una din doamnele de acolo mi-a recomandat să vin la ”Zeul Măcelului” am cumpărat bilet imediat, fără măcar să citesc descrierea piesei. Așa am ajuns la una din cele mai delicioase comedii văzute până acum. Iar efectul piesei a fost doar amplificat de locație. Cadrul Vă spun cinstit că nu știam la ce să mă aștept. Nu reușeam să vizualizez cum un spațiu intim precum Casa cu Iederă s-ar putea preta pentru o piesă de teatru. S-a…

  • Teatru

    Bolnavii – premieră la TNTM

    Îmi este greu să scriu despre lucrurile care îmi plac. Atunci când un eveniment nu e pe gustul meu, ideile se așează repede și uniform. În antiteză, când vine vorba de o reprezentație bună, am nevoie de zile sau chiar săptămâni până când reușesc să pun în cuvinte ceva coerent. Premiera ”Bolnavii” a avut loc pe data de 8 martie. De atunci, mă bântuie constant. Și cu cât analizez seara respectivă mai mult, cu atât mai multe nuanțe descopăr. Încă procesez. Subiectul Piesa BOLNAVII face parte din ceea ce Antonio Álamo a numit Trilogia puterii. În traducerea Ioanei Anghel, BOLNAVII reprezintă radiografia unui continent bolnav de bolile conducătorilor săi, o…

  • Filarmonica

    Dialogues with destiny la Filarmonică

    ”Dialogues with destiny” aproape că ar fi fost uitat în valul de evenimente din luna martie. Uneori, viața te lovește cu atâta intensitate încât cele mai frumoase momente trec aproape neremarcate. Sigura reprezentație de la Filarmonică din luna martie la care am fost prezentă a fost și una dintre cele mai frumoase. Cornul Povesteam despre obiceiul filarmonicii de a aduce în atenția publicului câte un instrument și un solist. ”Dialogues with destiny” a stat sub semnul cornului și a lui Ionuț Podgoreanu. Am aflat, citind ulterior, că Ionuț Podgoreanu este și profesor. S-a simțit și în reprezentație. În ciuda aspectului sever, Podgoreanu tratează publicul cu blândețea unui pedagog. Apare pe…

  • Operă și operetă

    Otello la ORT

    Am mers la Otello cu un refren sunându-mi în cap: Iza, nu îl mai subestima pe Verdi. Dacă citiți blogul, știți că sunt pățită. La Traviata am bocit penibil, la Il Trovatore era să pic pe scări de bulversată ce eram. Verdi este periculos. Dar la Otello credeam că sunt pregătită. Nu am fost Pregătirea mea psihologică a vizat finalul. Spui Verdi și știi că o să asiști la minim o moarte brutală. Știe să creeze tensiune și să acapareze audiența. La Otello m-am lovit de un scenariu diferit – moartea inevitabilă a personajelor a venit ca o ușurare. Dar până la scena finală, am trecut prin toate stările posibile.…

  • Teatru

    O scrisoare pierdută – varianta modernă :)

    Mă număr printre sutele de elevi terorizați de Caragiale. Și Sadoveanu, și Rebreanu. Deși am iubit cititul de copil, la ”lecturile obligatorii” și ”comentarii învățate pe de rost” mi s-a rupt filmul. Orele de română de pe vremea mea aveau un dar special de a tăia cheful de lectură chiar și celor mai avizi bibliofili. Caragiale și cu mine am ne-am despărțit după bac. El s-a dus să sperie alți elevi, eu să descopăr alți autori. Ne-am revăzut la aproape două decenii distanță la teatru. Și abia acum am înțeles cât de relevant (încă) este. Interpretarea WonderTheatre  Mi-am luat biletul destul de spontan, fără să analizez detaliile interpretării. Mai bine.…

Acest website foloseste cookies. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica de cookie-uri și de confidențialitate. Află mai mult. We are committed to protecting your privacy and ensuring your data is handled in compliance with the General Data Protection Regulation (GDPR).