• Teatru

    Sister Act la Teatrul German

    Îmi plac musicalurile. Pentru mine, sunt una dintre cele mai frumoase forme de escapism. Ne permit să evadăm într-o lume în care tensiunea se rezolvă prin cântec. ”Sister act” era pe lista mea de ceva timp. Citești ”Răzvan Mazilu” și știi că o să dai de ceva extraordinar. Am intuit bine. Spectacolul Nu cred că vreodată am văzut atât de multe paiete la un loc. ”Sister act” aduce old Holywood Glam în oraș. Cu platforme, disco balls și lumini colorate. Atmosfera te subjugă. Decorul este extravagant fără a da în kitsch. Momentele muzicale – excepționale. ”Sister act” ia filmul omonim și îi adaugă o porție sănătoasă de sclipici. Mi-a plăcut…

  • Filarmonica

    Un recviem german – Johannes Brahms

    Sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea, orchestrele și corurile Filarmonicilor din Timișoara și Arad se reunesc într-un proiect de amploare: „Un recviem german” de Johannes Brahms. suna anunțul care mi-a aprins artificii în creier. Două Filarmonici și două coruri. Definiția mea pentru o seară de vineri perfectă. Știam că o să asist la ceva minunat. Chiar și așa, realitatea s-a dovedit a fi peste așteptări. O desfășurare de forțe Timișoara încă mai stă sub semnul Festivalului Internațional Timișoara Muzicală. În timp ce Opera mizează pe ”artiști de talie internațională” și proiecții în centru, Filarmonica a trebuit să schimbe puțin abordarea. Nu de alta dar la Sala Captiol invitații internaționali sunt prezenți…

  • Teatru

    Die Präsidentinnen la Teatrul German

    Într-o joi seara, m-am trezit cu chef de ieșit în oraș. Am nimerit la ”Șefele”. Și am înteles, în sfârșit, farmecul teatrului german. Avertisment necesar: urmează un articol explicit despre o piesă de teatru la fel. Vor exista referințe la biologia umană, cu părți roz și … maro. Minorii sunt rugați să închidă acest tab, adulții cu sensibilități, să bea un ceai de tei înainte de a citi. Reclamații ulterioare nu se primesc. 🙂 Poza cu câinele ca să nu vă lezeze nimic din cele de mai jos retinele. Piesa de teatru Este, previzibil, șocantă. Teatrul German are o abordare mai puțin tradițională. Abundă decorurile psihedelice. Nimic nu se potrivește,…

  • Teatru

    MARIA la Teatrul Basca

    În materie de teatru, încă mai descopăr locuri noi. Revelația lunii a fost Teatrul Basca. Ascuns în Piața Traian, Basca își propune să facă arta accesibilă tuturor. După ”MARIA”, mă declar îndrăgostită. Vibe-ul Nu sunt mândră de asta, dar am ajuns la limită. Traian m-a întâmpinat cu toată gloria unei zone în plin proces de renovare. Tramvaiul a întârziat. Distanța dintre stație si teatru a fost parcursă înjurând în barbă în timp ce alergam printre gropi. Adio ținută, prestanță, demnitate. Am ajuns în fața ușii cu un minut înainte de începerea spectacolului. În loc de priviri pline de reproș, am primit zâmbete și o ocazie să socializez puțin. Nu am…

  • Teatru

    “Farmacia” la Thespis

    Scurt, despre ”Farmacia”, cea mai recentă piesă de teatru văzută la Thespis. Prima (și posibil ultima) întâlnire cu teatrul absurd. Percepția mea Ca experiment, a fost suportabil, la limită. 30 de minute de wtf is this. ”Farmacia” își bate joc de spectatori. Nu la modul răutăcios, ci artistic. Căutăm sensul. Când asistăm la un spectacol, instinctul nostru este să încercăm să îl înțelegem, să găsim un fir narativ. Vedem în spectacolul de pe scenă experiența. La ”Farmacia”, adevărata experiență este frustrarea. Ești asaltat de imagini random, dialoguri fără cap și coadă, emoție fără context. Creierul nostru pică în capcană. Încearcă să înțeleagă, dar îi dă cu virgulă. Piesa începe brusc…

  • Operă și operetă,  Tururi Ghidate

    Porți deschise la Opera Română din Timișoara

    În cadrul Festivalului Internațional Timișoara Muzicală, Opera Română din Timișoara și-a deschis, din nou, porțile pentru public. Timp de o zi, sute de oameni au avut ocazia să se plimbe prin clădire și să îi descopere istoria. O altă perspectivă Vă amintiți, poate, de acest articol. A fost prima dată când am reușit să arunc un ochi în spatele scenei. Chiar și așa, m-am înscris la ziua porților deschise. Parțial din curiozitate, parțial ca să servesc drept translator unei prietene. Bine am făcut. De data aceasta, ghid ne-a fost Florin Brînzei, referent relații publice la Operă. Am constatat că ”privirile în culise” nu au un script. Se suprapun undeva la…

  • Filme

    Diavolul se îmbracă la Prada 2

    Stai, ce? Au trecut 20 de ani?! Nooo!!! 😱 ”Reuniunile” au în general o tentă dulce-amăruie. Nimănui nu îi place să admită că îmbătrânește. ”Diavolul se îmbracă la Prada 2” ne lovește pe noi, the millenial girls, în plex. Două decenii de când fredonam ”Suddenly I see”. Dar o face atât de frumos încât uiți de tristețe și te surprinzi zâmbind. Revederea Filmul reușește să păstreze demnitatea personajelor. Le imprimă o traiectorie realistă. Că din Andy nu s-a ales mare lucru nu surprinde, cred, pe nimeni. Da, îmi este antipatică. Mi se pare o Rory Gilmore a marelui ecran, la fel de stuck up și la fel de pierdută în…

  • Teatru

    “Artă” de Yasmina Reza

    Povesteam în articolul despre ”Zeul măcelului” că abia aștept să văd ”Artă”, al doilea spectacol din ”Triologia violenței”. Am reușit să ajung pe 19 aprilie. Povestea Din ce motive se ceartă adulții? Dragoste, bani, gelozie. Sunt subiecte recurente, fie că vorbim de operă, teatru sau dans. ”Triologia violenței” iese din acest tipar. Temele devin mult mai specifice, iar prin asta, mult mai personale. ”Zeul măcelului” a explorat relațiile dintre părinți. ”Artă” dezbate prieteniile dintre adulți. Pretextul? Un tablou ridicol, achiziționat de unul din personaje. Tabloul acela, alb, cu dungi abia vizibile, dezlănțuie o avalanșă de evenimente. Prietenii vechi sunt puse la încercare, fragilitatea relațiilor interumane iese la iveală. Ar putea…

  • Operă și operetă

    ”Aida” la ORT

    Începând de dumincă, 26 aprilie, Timișoara este, mai mult decât de obicei, sub semnul muzicii clasice. A început a 50-a ediție a Festivalului Internațional Timișoara Muzicală. Iar cu el, valul de evenimente. Abordarea mea Când s-a anunțat festivalul, m-am entuziasmat. M-am dezumflat nițel când am văzut prețul biletelor. Am sfârșit prin a cumpăra loc la ”Aida” și ”Dancing Queen”, reprezentațiile care mă atrăgeau cel mai mult. Maturitatea mea financiară m-a ținut până la prima pauză de la ”Aida”. În timp ce lumea savura un pahar cu vin între acte, eu cumpăram cu drag și spor bilete la următoarele spectacole. Da, voi avea și alte ocazii să le revăd. Dar Timișoara…

  • Teatru

    7 vieți fără tine la Thespis

    În urmă cu vreo două săptămâni, conversând cu un amic student la teatru, ne-am trezit întrebându-ne amândoi dacă Teatrul Studențesc Thespis mai există. Se întâmpla într-o duminică. A doua zi, luni, ”7 vieți fără tine” mi-a apărut în feed-ul de pe Facebook. Am decis să merg. A fost odată o mare doamnă Singura dată când am mai fost la Thespis eram proaspăt studentă. În cercul nostru de tinere zăpăcite s-a strecurat, cumva, o ”mare doamnă” de vreo 25 de ani. S-a autopromulgat mentorul nostru. Ne-a băgat ”The Secret” pe gât. Ne-a invitat la teatru. Nu mai țin minte numele piesei. De altfel, în stil tipic vârstei, eram mai preocupată să…

Acest website foloseste cookies. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica de cookie-uri și de confidențialitate. Află mai mult. We are committed to protecting your privacy and ensuring your data is handled in compliance with the General Data Protection Regulation (GDPR).