-
Porți deschise la Opera Română din Timișoara
În cadrul Festivalului Internațional Timișoara Muzicală, Opera Română din Timișoara și-a deschis, din nou, porțile pentru public. Timp de o zi, sute de oameni au avut ocazia să se plimbe prin clădire și să îi descopere istoria. O altă perspectivă Vă amintiți, poate, de acest articol. A fost prima dată când am reușit să arunc un ochi în spatele scenei. Chiar și așa, m-am înscris la ziua porților deschise. Parțial din curiozitate, parțial ca să servesc drept translator unei prietene. Bine am făcut. De data aceasta, ghid ne-a fost Florin Brînzei, referent relații publice la Operă. Am constatat că ”privirile în culise” nu au un script. Se suprapun undeva la…
-
Dancing Queen – povestea unei cariere
Dacă Opera Română din Timișoara ar fi o corporație, ”Dancing Queen” ar fi ”the diversity hire”. Cu aceste gânduri am plecat miercuri, după ce în sfârșit am reușit să ajung la spectacol. Impresiile mele Îmi era clar că o să asist la ”altceva”. Balet și Queen. Se preconiza a fi o combinație de succes. Gustavo Ferreira este un balerin excepțional și se pliază bine în rolul lui Freddie Mercury. Am mers ferm convinsă că o să îmi placă. Am ieșit cu sentimente amestecate. Ce mi-a plăcut Dansul, expresivitatea interpreților. Am apreciat complexitatea coregrafiei și interpretarea impecabilă a corpului de balet din Timișoara. Scenariul a fost o surpriză plăcută. În viziunea…
-
”Aida” la ORT
Începând de dumincă, 26 aprilie, Timișoara este, mai mult decât de obicei, sub semnul muzicii clasice. A început a 50-a ediție a Festivalului Internațional Timișoara Muzicală. Iar cu el, valul de evenimente. Abordarea mea Când s-a anunțat festivalul, m-am entuziasmat. M-am dezumflat nițel când am văzut prețul biletelor. Am sfârșit prin a cumpăra loc la ”Aida” și ”Dancing Queen”, reprezentațiile care mă atrăgeau cel mai mult. Maturitatea mea financiară m-a ținut până la prima pauză de la ”Aida”. În timp ce lumea savura un pahar cu vin între acte, eu cumpăram cu drag și spor bilete la următoarele spectacole. Da, voi avea și alte ocazii să le revăd. Dar Timișoara…
-
Cavalleria Rusticana la ORT
În prag de sărbători, ORT ne-a delectat cu operă scurtă, dar intensă. În fond, ce ar fi Paștele fără puțină gelozie și o crimă. 🙂 Esențele tari vin în doze mici Iar ”Cavalleria Rusticana” este dovada acestui lucru. Un singur act, toată forța operei comprimată în puțin peste o oră. Verism italian. Sau dovada că și oamenii simpli pot crea povești puternice. Premisa este simplă. Turiddu o iubea pe Lola. Lola stă prost cu răbdarea. Așa că atunci când Turiddu pleacă în armată, Lola își găsește consolarea în brațele lui Alfio, cu care se și mărită. Turiddu revine, zice ”fluff it” și dă iubirii o a doua șansă alături de…
-
80 de ani de ORT
În data de 30 martie, s-au sărbătorit 80 de ani de la semnarea decretului de înființare al Operei Române din Timișoara. Ar fi putut fi un moment formal, marcat de discursuri. În schimb, s-a optat pentru o celebrare subtilă, dar cu substanță. Am mers la Tosca cu inocența omului care vrea doar să se relaxeze după o zi lungă. Știam de aniversare, dar nu mă consideram parte din ea. Sunt un spectator, unul din mii. La intrare, am primit un răvaș, legat discet cu o panglică de catifea roșie. S-a dovedit a fi o copie a decretului-lege de înființare a Operei din Timișoara. Un gest mic, dar cu o semnificație…
-
Otello la ORT
Am mers la Otello cu un refren sunându-mi în cap: Iza, nu îl mai subestima pe Verdi. Dacă citiți blogul, știți că sunt pățită. La Traviata am bocit penibil, la Il Trovatore era să pic pe scări de bulversată ce eram. Verdi este periculos. Dar la Otello credeam că sunt pregătită. Nu am fost Pregătirea mea psihologică a vizat finalul. Spui Verdi și știi că o să asiști la minim o moarte brutală. Știe să creeze tensiune și să acapareze audiența. La Otello m-am lovit de un scenariu diferit – moartea inevitabilă a personajelor a venit ca o ușurare. Dar până la scena finală, am trecut prin toate stările posibile.…
-
Il Trovatore (Trubadurul) la ORT
Când s-a anunțat ”Il Trovatore” în repertoriul ORT, biletele de la prima reprezentație s-au epuizat în câteva minute. Așa se face că am ajuns să văd reprezentația ”decalat” față de un prieten. Eu am mers duminica, el lunea. Așa ia naștere una din cele mai amuzante interacțiuni legate de ORT Intru la spectacol, îi promit să revin cu impresii. Ies, pe drept cuvânt, bulversată. în marea mea confuzie nu găsesc ceva mai bun să îi scriu decât ”wtf. asta a fost dark”. A doua zi se duce el. Revine cu impresii: ”Damn Iza, ai avut dreptate”. Povestea și interpretarea Poate că stereotipurile nu sunt ceva rău. Orice operă reușită are…
-
Cristian Rudic – finalul?
De când am descoperit Opera, imaginea ei a fost legată de un om: Cristian Rudic. Nu am cunoscut Opera înaintea lui. Încă nu mi-o pot imagina fără el. A adus unui spațiu pe care îl perceam drept intimidant, accesibilitate. Am râs la glumele lui, l-am ascultat fascinată de fiecare dată când l-am auzit vorbind pe scenă. M-am bucurat ca un copil când ne-a făcut turul Operei. M-am întristat când și-a anunțat demisia. Și am înjurat amar când a apărut din nou în presă: Cristian Rudic, fostul director al Operei Române din Timișoara, condamnat la închisoare cu suspendare pentru corupție. Sau cum ar veni, never meet your heroes. A durut. Nu…
-
Traviata la ORT
Rămânem la femei pentru care iubirea este un pariu nefericit. Aceeași sală, alt decor, altă poveste. Pălăriile Intru în sală și privirea mi se oprește pe o grămadă de pălării. Cortina e încă lăsată, orchestra se încălzește pe fundal. Apoi spectacolul începe. Violetta, bolnavă pe pat. În jurul ei bărbații se succed. Fiecare își ia pălăria și pleacă. Unii o privesc cu milă, alții aruncă priviri melancolice. Toți fug. Revin la viața lor, uitând de frumusețea care își trăiește ultimele momente. Scena aceasta a setat tonul operei. Opera Din Traviata cunoșteam ”Brindisi”. Aveam o idee vagă despre poveste. Spectacolul mi le-a pus în perspectivă. ”Brindisi” este o sclipirie de frumusețe…
-
Turul Operei
La începutul lunii ianuarie, îmi făceam un wishlist cultural pentru 2026. Cap de listă: turul Operei. Ei, și aici se impune puțin context. Încerc să vizitez Opera în cadrul unui tur ghidat de pe la mijlocul lui 2025. De fiecare dată, evenimentele cu pricina au fost sold-out în 5 minute, iar eu am rămas cu buza umflată. Frustrant. În 2026, mi s-a schimbat norocul. Am reușit să prind bilet la primul tur ghidat al anului. Vineri, 16.01, de la ora 15.00. Aia e, ne luăm concediu :). A meritat! Liniștea Până recent, Opera era pentru mine un spațiu de tranziție. Înlocuiam forfota incoerentă de ”afară” cu forfota plină de sens…
















