-
Kurtag 100 – recital cameral
Îmi doream de foarte mult timp să vizitez Palatul Lloyd. Așa că atunci când Filarmonica Banatul Timișoara a anunțat un recital cameral în locația respectivă, am simțit că am câștigat la loto. De două ori. Muzică clasică și o locație nouă? În viața mea nu am cumpărat mai repede un bilet undeva. Clădirea Este emblematică pentru oraș. Efectiv nu ai cum să nu o remarci dacă te-am plimbat măcar odată prin centru. În drumul pe care privirea îl face de la clădirea Operei către Catedrală, se oprește fără să vrea pe Palatul Lloyd. Impunător, renovat cu gust, este un loc menit să te facă puțin curios. Interiorul se ridică la…
-
Traviata la ORT
Rămânem la femei pentru care iubirea este un pariu nefericit. Aceeași sală, alt decor, altă poveste. Pălăriile Intru în sală și privirea mi se oprește pe o grămadă de pălării. Cortina e încă lăsată, orchestra se încălzește pe fundal. Apoi spectacolul începe. Violetta, bolnavă pe pat. În jurul ei bărbații se succed. Fiecare își ia pălăria și pleacă. Unii o privesc cu milă, alții aruncă priviri melancolice. Toți fug. Revin la viața lor, uitând de frumusețea care își trăiește ultimele momente. Scena aceasta a setat tonul operei. Opera Din Traviata cunoșteam ”Brindisi”. Aveam o idee vagă despre poveste. Spectacolul mi le-a pus în perspectivă. ”Brindisi” este o sclipirie de frumusețe…
-
“Anna Karenina” la TNTM
”Annaaaaa, unde ești?”. Îmi voi aminti de aceste cuvinte. Sunt, în fond laitmotivul piesei care m-a făcut să mă reîndrăgostesc de teatru. Revenirea Când mi-am propus să mă cultiv puțin pe partea de teatru, am creat un scenariu în capul meu. Piesa perfectă, locul perfect. Dar impulsivitatea mi-a luat-o înainte și am aterizat nepremeditat la ”Petrecere de nuntă”. Am povestit experiența aici. Nu a fost negativă, dar nici ce mi-am dorit. A plantat în mintea mea o îndoială. Poate că teatrul nu este pentru mine. Iar apoi am ajuns la ”Anna Karenina”. Primul lucru pe care l-am zărit au fost șinele. Apoi spectacolul a început cu un nor de fum.…
-
Scripcarul de pe acoperiș
Știam că voi asista la un spectacol bun. Nu am anticipat cât de mult poate să mă atingă, cât de multe sentimente contradictorii poate să îmi provoace o operetă. Începutul Frumos, amuzant. O critică lipsită de răutate a vieții satului. ”Tradiție”. Personajele sunt evrei, dar povestea lor până în acest punct poate fi ușor transpusă în orice context rural. Toți avem bunicul ”acela” sceptic la nou, fidel unui stil de viață puțin… desuet. Am râs copios la unele schimburi de replici. Este ceva cu care pot empatiza. Cristian Rudic a fost, previzibil, excepțional în rolul lui Tevye. Decorurile – inteligent gândite. Dialogurile și scenografica – minunat concepute. Sfârșitul A venit…
-
Analia Selis – Volver
O mai știți pe Analia Selis? În 2003, ”Yo no soy de aqui” era pe buzele tuturor. Apoi s-a așternut liniștea. Sau așa credeam. Cadoul meu de Valentines Day În urmă cu vreo două luni, studiam cu drag și spor afișele cu evenimente culturale din stația UVT, când observ un nume cunoscut. Iar în mintea mea, începe să cânte o melodie: Yo no soy de aquí Y no soy de allá Vengo de una tierra En algún lugar Am hotărât pe loc să îmi iau bilet, în amintirea acelei melodii. Am ezitat preț de câteva secunde la categoria de locuri. Am concluzionat că merit un cadou de Valentines Day și…
-
”Petrecerea de nuntă” la TNTM
A fost prima piesă de teatru văzută în peste un deceniu. Ironia este că nici măcar nu mai îmi amintesc de ce am luat bilet. De fapt, ”operațiunea revenirea” era planificată minuțios pentru Anna Karenina în 15 februarie. Bănuiesc eu că biletul a fost un shopping impulsiv între două stații de tramvai. Din când în când mai fac și dinastea – văd ceva ce îmi sună vag interesant și cumpăr. Aia e, nimeni nu e perfect. Teatrul Opera din Timișoara și Teatrul Național Timișoara își împart o clădire. ”Petrecerea de nuntă” a avut loc în sala mare. Și aici am făcut prima greșeală. Din experiența operetelor știu că ”aproape” înseamnă…
-
Light & Fire – concert simfonic
Am mers pentru Stravinski. Am rămas pentru Benedict Klöckner. Poate cel mai frumos aspect, la reprezentațiile de la Filarmonică, sunt invitații. Deși poate că ei sunt un pretext. Prin ei, se scoate din anonimat un instrument. Într-un spațiu în care armonia dintre instrumente este crucială, aceste solo-uri ne amintesc că în spatele fiecărui sunet se ascunde un destin, o pasiune. Mi se pare minunat că, din când în când, Filarmonica le pune în centrul scenei. Benedict Klöckner A fost solistul invitat la ”Light & Fire”. Îmi va rămâne în memorie drept cel mai entuziasmat solist de până acum. A concertat impecabil. Dar ce a urmat, a fost în egală măsură…
-
Turul Operei
La începutul lunii ianuarie, îmi făceam un wishlist cultural pentru 2026. Cap de listă: turul Operei. Ei, și aici se impune puțin context. Încerc să vizitez Opera în cadrul unui tur ghidat de pe la mijlocul lui 2025. De fiecare dată, evenimentele cu pricina au fost sold-out în 5 minute, iar eu am rămas cu buza umflată. Frustrant. În 2026, mi s-a schimbat norocul. Am reușit să prind bilet la primul tur ghidat al anului. Vineri, 16.01, de la ora 15.00. Aia e, ne luăm concediu :). A meritat! Liniștea Până recent, Opera era pentru mine un spațiu de tranziție. Înlocuiam forfota incoerentă de ”afară” cu forfota plină de sens…
-
Voievodul țiganilor la ORT
Doar inconsistența e cu adevărat consistentă. Iar opera și opereta nu fac excepție. Până acum, am apreciat toate producțiile ORT. Nu toate au fost pe gustul meu, dar întotdeauna le-am găsit calități. ”Voievodul țiganilor” ar fi scăpat la mustață. Cu adevărat K.O. i-au dat … spectatorii. Publicul, bată-l vina Încep cu cea mai frustrantă parte. Oamenii, coada lor. Eu știu că individualismul e în floare. Dar chiar nu avem o limită?! Duminică seara, toți răciții și-au dat întâlnire la Operă. Și au rivalizat cu succes cu orchestra. Avem așa: tuse convulsivă ca intro, un solo de nas congestionat, un cor de tuse (ăla a fost bisat de vreo trei ori),…
-
Pe urmele lui Francesco Illy
Undeva prin decembrie mi-au răsărit în feed prima dată tururile celor de la Timișoara Free Tours. La momentul respectiv organizau un tur de Hanuka, pe care l-am ratat, deși interes ar fi fost. Am înjurat în barbă și mi-am promis solemn că nu voi mai rata următorul eveniment, fie ce-o fi. Karma, mereu pe fază, a zis ”challange accepted”. Și în ziua cu turul ne-a servit prompt ger și -5 grade. Dar ce nu fac eu de dragul cafelei… Francesco Illy De Francesco Illy și conexiunea lui cu Timișoara aflasem deja la alt tur organizat de Visit Timișoara. L-au menționat atunci, alături de alte personalități absolvente ale liceului Piarist. Baza…


















