Building with nature – expoziție

Între 18 aprilie și 6 mai, Centrul de Proiecte Timișoara a găzduit o expoziție inedită: Building with Nature – Arhitectura japoneză în dialog cu natura, organizată de Centrul JUTSU – Centrul UPT de artă și tehnologie pentru colaborarea cu Japonia.

Expoziția a coincis, la nivel personal, cu primul episod din ceea ce sper că va fi o colaborare de lungă durată cu Voluntim. Astfel, am avut ocazia să mă bucur de exponate în liniște. Un moment fugitiv pentru vizitatori s-a transformat, pentru mine, în câteva ore de plăcută contemplare.

Tema

Interesul pentru cultura japoneză este în contină creștere. Dar până recent Japonia rămânea o țară greu de explorat. Ne conectam la ea prin imaginile din media. Iar acestea sunt, prin definiție, filtrate.

Centrul JUTSU cultivă o imagine mult mai realistă. Facilitează un dialog onest între public și Japonia și aduce în atenția oamenilor elemente mai puțin ”virale”.

”Buillding with Nature” sărbătorește frumusețea subtilă a Japoniei. Expoziția este centrată în jurul relației dintre clădiri și natură. Punctul focal sunt machetele. Vizitatorii sunt invitați să ”se aplece” asupra clădirilor, să zăbovească, preț de câteva clipe, asupra unor detalii.

Miniaturile sunt superb realizate. Îți invită privirea să se plimbe peste podețe, de-a lungul holurilor. Îți poți imagina fără dificultăți un scenariu în care luna plină se reflectă în lac. Preț de o secundă, devii un personaj din acea lume.

Machetelor li se adaugă câteva kimono-uri și obi-uri. Tema se continuă pe țesături: aceeași apreciere profundă față de frumusețea naturii, aceeași atenție la detalii.

Perspectiva de voluntar

”Building with Nature” mi-a dăruit un 1 mai muncitoresc special. Timp de patru ore, am întâmpinat vizitatorii în expoziție. Am avut ocazia să conversez cu ei și să le studiez reacțiile.

M-am bucurat pentru fiecare om care a trecut pragul centrului de proiecte. Am savurat surpriza de pe fețele lor. Expoziția a reușit să atragă un public divers. Iar cei mai entuziasmați au fost, previzibil, copii.

Evenimentul o să îmi rămână în amintire din alt motiv, puțin neașteptat. Ca orice introvertit care se respectă, am mers cu Kindle-ul în poșetă, just in case. Am dat de o colegă de lucru la fel de bibliofilă. Așa că pauzele dintre vizitatori au fost petrecute într-o tăcere plăcută, fiecare citind. La un pas de noi, lumea sărbătorea ziua liberă. Timișoara își intra în ritmul de vară, cu muzică și terase pline până la refuz. Dar în galeria aceea, între kimono-uri și temple în miniatură, cărțile au fost la putere. Superb!