CONCERT LIVE. ZALEM.

Începe sezonul concertelor în aer liber.

Primul eveniment de acest tip din 2026 m-a adus într-o loc relativ familiar: Institutul Francez.

Locul

Într-un articol mai vechi, povesteam despre clădire. ZALEM a completat imaginea locului: am avut ocazia să explorez grădina institutului.

Am dat de un spațiu mult mai mare decât am anticipat. Grădina institutului francez unește Bulevardul C.D. Loga cu Parcul Copiilor. Se întinde în spatele a două clădiri: Vila Kimmel și Vila Internațional. Ca o paranteză, Vila Internațional mă fascinează de mult. Concertul mi-a dat ocazi să observ clădirea dintr-un unghi complet nou:

Întregul spațiu a fost transformat într-un mic colț de rai pentru copii. Leagăne, hamace, băncuțe împânzesc grădina. Într-un colț, o căsuță dintr-un copac a fost decorată cu citate din Micul Prinț. Miroase a apă, brazi și verde. În plin centru al orașului, Institutul Francez a creat o pădure miniaturală unde poți fi din nou copil și să te ascunzi printre copaci.

Concertul

Începutul a fost promițător. M-am așezat într-un șezlong, am tras o gură sănătoasă de aer și am lăsat verdele din jur să mă liniștească.

Apoi Zalem a apărut pe scenă și a început să cânte la didgeridoo. Este prima dată când aud acest instrument live. O experiență interesantă.

După prima melodie, am primit și context. Zalem nu este un DJ. Improvizează, se lasă inspirat de ceea ce vede în jur. Practic, toți cei din public am devenit părtași la un mic experiment artistic. Cute.

Atât că pe măsură ce seara continua, didgeridooul săracul pierdea lupta cu muzica electro. Eu nu sunt fan electro. Probabil am niște sechele de la job, cert este că acest gen muzical îmi evocă un Pentium 2 în sezonul de împerechere. Am tulit-o după o oră, la timp ca să prind un răsărit superb de lună fix deasupra clădirii.

My two cents

Zalem nu este un artist pe gustul meu. Îi recunosc meritele, știu că există un public care rezonează cu el. Pentru mine, concertul respectiv a fost mai mult o șansă să mă educ. Am vrut să ascult didgeridoo, handpan și drâmbă. Am primit exact asta.

Zalem a fost, la final de zi, un pretext. Am putut explora, frumos și legal, un spațiu mai puțin accesibil din oraș. Iar grădina respectivă merită vizitată ori de câte ori se ivește ocazia.