Alergat,  Viața cu Linda

La cros cu câinele

Încet dar sigur începe sezonul de curse. Întâmplător, cu o nouă premieră – primul cros în doi. În week-end, Linda a alergat primul ei 5k în scop caritabil – Alerg pentru mama. Și a făcut fața cu brio. Povestea, mai jos. 🙂

Alerg pentru mama

Organizat de asociația Amicus, ”Alerg pentru mama” este un eveniment având ca scop sprijinul mamelor și copiii acestora, victime ale abuzului domestic, care sunt ajutați să se reintegreze în societate prin proiectul Casa ADRA. Crosul s-a desfășurat simultan în mai multe orașe din țară. Participanții au avut posibilitatea de a se alătura fie în cadru organizat, fie de a alerga pe cont propriu, în cadrul unei curse virtuale. Totul, în schimbul unei donații modice.

Noi am ales să ne alăturăm grupului. Iar de-aici lucrurile au devenit interesante.

”Primiți căței?”

”Primim”. Și așa o zi de vineri a devenit brusc mai bună. 🙂 Pentru context – din 6 curse aflate pe ”radarul personal” până în mai, doar Amicus au răspuns pozitiv cererii de mai sus. Înțeleg de ce. Când amesteci alergători cu patru picioare cu alergători cu două, lucrurile pot deveni rapid foarte complicate. Cu atât mai mult am apreciat deschiderea celor de la Amicus.

Cursa

În ziua evenimentului, ne-am înființat frumos la punctul de start, cu așteptări minimale. Aveam în plan o zi de fun cu Linda. Fără pretenții de bătut recorduri, așa, ca pentru prima cursă din an.

Man was I wrong! ”Alerg pentru mama” a bifat cu succes și partea de fun și partea de competiție.

Ce s-a întâmplat de fapt? Cam ce se întâmplă în fiecare zi :)). Linda a reușit cu succes să se împrietenească (ahem, să ”ștampileze”) cu jumătate din participanții de la cros. Pe când se dădea startul, câinele era cu bateriile sociale pline iar eu începeam să îmi fac încet, încet griji. 5 km la 7 luni? Poate e puțin cam mult.

Spoiler alert- nu a fost!

Când s-a dat startul, peer preassure got real. Pusă față în față cu o masă de oameni în mișcare, Linda a decis că nu o să rămână mai prejos. Și așa se face că pe primul kilometru mi-am doborât un record personal de viteză, mai puțin din ambiție personală și mai mult din ambiție canină.

Nu-i bai, obosește. Nu a obosit!

Spre surprinderea mea, Linda a alergat constant toată cursa, fără mârâieli sau proteste. De fapt, sunt aproape sigură că am detectat o urmă de aroganță pe fața ei. Ca niciodată, gonghița din dotare a rămas imună la cățeii și oamenii de pe drum. Coada sus, azi se aleargă! Welp, am alergat. Cu atâta spor că am ratat traseul, iar plimbărica noastră de 5km s-a transformat într-una de 6+km.

Când în sfârșit am ajuns la linia de finish, eu începeam să văd steluțe. Nu și câinele. Linda alerga în continuare, fericită ca niciodată până acum. Iar ca să îi fie fericirea completă, organizatorii au făcut un apel la public să încurajeze cățelul participant la cursă. Așa se face că cel mai tânăr participant la cros a trecut linia de finish în aplauze. Cuteness level – over the roof. Mulțumim 🙂

După cursă

Am aflat și eu ce înseamnă să ai un cățel liniștit. Cu medalia la gât, Linda a picat lată în mașină. Și a ținut-o într-un sforâit plin de satisfacție tot restul zilei. Happy end, ați zice? Nu chiar. Pentru că a doua zi, câinele maratonist a decis că e destul cu pauza și a transformat plimbarea zilnică în interval running.

Yup, îi place. Iar alături de ea, se conturează o vară plină de alergări faine.

Concluzii

De câteva zile încoace, mă trezesc frecvent cu întrebarea ”chiar poate un câine să alerge atât?”. Pe scurt, poate. Cu pregătirea corespunzătoare. Nu toți câinii sunt făcuți să alerge. Linda mi-a confirmat încă de la primele ieșiri în lume că îi place asta. Chiar și așa, am procedat cu prudență – hidratare înainte de cursă și după, monitorizat permanent starea ei pe drum. La cel mai mic semn de disconfort, aș fi abandonat cursa fără ezitări.

Tot în materie de pregătiri, recomand o lesă pentru alergat, preferabil cu amortizare. Noi am avut acest model. Se atașează de brâu și oferă suficientă flexibilitate atât alergătorului cât și câinelui.

Cât despre ce urmează – 5 curse până la final de mai, dintre care două 10k-uri. Unde pot, am s-o includ și pe Linda. Unde nu, mă bazez pe ea ca suport moral după cursă. 🙂

2 Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest website foloseste cookies. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica de cookie-uri și de confidențialitate. Află mai mult.