ROZ – o expoziție altfel

Iubesc lămpile Tiffany. În urmă cu mulți ani, citeam un articol pe Fine Society. Imaginea evocată acolo a fost atât de puternică, încât m-a urmărit mai bine de un deceniu.

Când mi-am mobilat apartamentul, cele mai semnificative achiziții au fost două lămpi cu abajururi din sticlă colorată. A fost felul meu de a spune ”sunt acasă” și ”știu cine sunt”. Sunt un om care se lasă inspirat de lumină subtilă și se hiperfixează pe detalii. Lampa potrivită are darul de a schimba o seară.

ROZ

Am trecut pe lângă Centrul de Proiecte Timișoara înaintea vernisajului, în timp ce ”ROZ” încă se pregătea. Dar lămpile erau aprinse și proiectau lumini calde într-un spațiu de altfel steril. M-am îndrăgostit pe loc.

Zile mai târziu, când am vizitat expoziția, entuziasmul meu a fost doar amplificat. Artiștii au reușit să transforme locul. L-au umplut cu pete de culoare și colțuri cozy.

Intri pentru lămpi. Îți lași privirea să se odihnească pe ele. Ajungi, inevitabil, să observi tablourile. Te îndrăgosteși a doua oară.

Picturile ar fi fascinat indiferent de context. Expoziția abundă de personaje feminine, unele stilizate, altele deconstruite. Fiecare imagine spune o poveste, te atrage, te învăluie într-un univers propriu. Lămpile devin calea. Potretele – destinația.

”ROZ” a fost mai mult decât o expoziție. Timp de aproape o lună, Centrul de Proiecte s-a transformat într-un refugiu. Afară, ultimul val de caniculă din an ne seca de resurse. Dar acolo, în spațiul acela mic de pe strada Vasile Alesandri, am găsit un loc unde putem respira, iar lumina își pierde din duritate. A fost de departe una din cele mai reușite expoziții din istoria recentă a orașului.