Continuăm cu ghinioanele. ”Livada cu vișini” la Teatrul German de Stat Timișoara.Aici, conflictul a fost pur o chestiune de gust. În apărarea piesei, multe voci din online o laudă. Dar suntem pe blogul meu, unde citiți părerile mele. Iar eu sunt, pare-se, mai trandiționalistă. Scenariul promitea Nu am citit piesa. Dar, în ciuda libertăților artistice din interpretare, cred că intuiesc cam cum arăta originalul. Livada de vișini, conexiunea plină de semnificații ce unește generații. Urmașii răniți, inresponsabili, inevitabila pierdere. Rușii transformă tragicul în poezie. Cred că m-aș fi împăcat bine cu o interpretare mai fidelă scenariului. Cu ce nu am rezonat Ok, m-ați prins, sunt bătrână. Am sentimente amestecate privind…