Egoista!


My two cents / Thursday, December 28th, 2017

Dintre toate cuvintele din DEX, cel care m-a bântuit multi ani și se încăpățânează să mă urmeze este ”egoist”. ”Nu vrei sa dai tema la copiat? Egoista?”, ”Refuzi să stai a 5-a oară săptămâna asta suplimentar în locul meu? Egoista?”, ”Nu stai să mă asculți cum mă plâng a 10-a oră la 12 noaptea? Egoista!”. M-am temut și am fugit de acest cuvânt cât am putut, atât profesional, cât și personal. M-a scutit asta de etichete? In niciun caz. Din contră, pretențiile au început să crească. Și iată-mă consumându-mă aiurea pentru oameni care se dau la fund imediat ce i-ai ajutat, ca să reapară prompt de îndată ce nevoia îi împinge iar spre mine. Și-așa am ajuns în prag de burnout la nici 30 de ani. Am pierdut șirul dimineților în care mă trezeam lipsită de chef și energie, forțată să mă fac față din nou șirului de ”ajută-mă”. Am ajutat pe măsura forțelor și dincolo de ele. Iar la un moment dat m-am decis să-mi bag picioarele.

Mi-a luat mult timp să găsesc frâna și chiar mai mult să mă încumet să o folosesc. Să învăț că DEX-ul mai are zeci de alte cuvinte, în frunte cu ”Nu”. Simplu, ”nu”, fără alte explicații.

În ultimul an am devenit adepta unei teorii puțin deranjante pentru unii: prima datorie este față de propria persoană. Evident, nu e unica, dar e cea mai importantă. Un om își e dator să aibă grijă în primul rând de propria stare de bine. Prieteni, familie? Da, sunt importanți și pot oferi un grup de suport… până la o limită. Dar anii mi-au demonstrat că o personă care se bazează prea mult pe alții, fără să își construiască propriile mecanisme de supraviețuire, devine fie o povară, fie o paria. Și că în general e o idee foarte proastă să încerci să salvezi un om care nu vrea să se salveze.  Revenind la teoria de mai sus, a te pune în topul priorităților e poate cea mai sănătoasă formă de egoism posibilă. Și știți care e ironia? Că un om mulțumit cu propria persoană va găsi mult mai ușor resursele să se implice atunci și unde e nevoie de el. Acel om ajută fără a aștepta ceva în schimb, pentru că știe că își poate oferi oricând, singur, cel mai de preț cadou – liniștea.

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *