-
Un an après
Azi se împlinește un an de pandemie. Un an de când, într-o zi frumoasă de primăvară, mi-am adunat lucrurile și mi-am mutat biroul în sufragerie. Pentru câteva săptămâni. Săptămânile au devenit luni, lunile…un an and counting. Am ratat concedii, întâlniri cu prietenii, mi-am văzut familia mai puțin decât de obicei. Am sărbătorit 30 de ani studențește, în parcarea de McDonalds.…
-
Viața ca o plăcintă perfectă
În teorie da, probabil e frumos să ai viața atent împărțită în felii egale. În practică, nu prea merită efortul.
-
Cea mai importantă lecție din dans
a fost, în esență, o reconfirmare: că munca bate talentul. Despre începuturile mele în dans vă povesteam mai demult aici. Multe din cele scrise acolo au rămas de actualitate: încă mai iubesc dansul cu o ardoare de care nu mă credeam capabilă. Încă mai apelez la el de fiecare dată când ajung periculos de aproape de a da în cap…
-
Nefericirea ca un concurs
Uneori granița dintre empatie și abuz e extrem de vagă
-
Uneori avem nevoie de tăcere
La vârsta mea, încep să am un sentiment tot mai crescut de greață față de... acumulări.
-
Frankly my dear, I do give a d*mn
La 81 de ani distanță, lumea pare grăbită să pună în prim-plan un political correctness prost-interpretat în defavoarea unor merite reale.
-
Connect
În urmă cu un an, la SAF, Kat spunea ceva ce avea să-mi rămână întipărit în minte: always dance like it's your last dance, you never know what will happen.
-
Gloria
Mult timp mi-a fost greu să mă debarasez de obiecte
-
Părerea ta, părerea mea
Pentru ca un concept să prindă rădăcini, are nevoie în primul rând de un public receptiv
-
15 mai nu e finalul
Am momente când aș vrea pur și simplu s-o iau la goană pe stradă, doar că să văd altceva în afara propriei curți.