
Hai-hui prin Timișoara bântuită
Anul 2018 pare a fi unul bun pentru Timișoara. Dacă în trecut octombrie marca începtul ”sezonului mort”, premergător Crăciunului, mai nou viața culturală a orașului a luat-o razna, în cel mai frumos mod posibil. Săptămânal îmi marchez câteva zeci de evenimente la care îmi doresc să merg și aproape întotdeauna rămân cu un sentiment de frustrare, pentru că nu am putut să ajung la toate.
Sâmbăta aceasta a stat sub semnul vinului și al unei experiențe noi – ”Mergi prin Timișoara bântuită”. Al doilea eveniment îl ochisem de ceva timp, pentru că îmbina câteva din pasiunile mele: mersul pe jos, istoria și jocurile. În acest context, învitația celor de la Questo de a mă alătura a picat la țanc.
Punctul de pornire a fost Piața Unirii. Pe la ora 19:00, clopotele Domului au început să bată și nu s-au mai oprit până la 19:13, ora de început a evenimentului. Am deschis aplicația, ne-am setat punctul de pornire și am primit primul indiciu. Tot traseul s-a desfășurat sub forma unor întrebări, al căror răspuns îl aflai explorând în detaliu punctele centrale ale orașului. Acum, eu sunt in Timișoara de 9 ani și nu chiar străină de istoria orașului. L-am explorat îndeaproape în repetate rânduri, dar chiar să număr peștii fântânii din centru sau ferestrele zidite ale castelului Huniade nu mi-a trecut prin cap… până azi. Rezolvarea fiecărui indiciu îți oferea o scurtă descriere a obiectivului respectiv, cu accent pe fantome și legendele care înconjoară locul.
Experiența a fost una interesantă, dovadă și faptul că a atras atâta lume. În Unirii am numărat undeva la 200 de participanți. Pe parcurs, cred că s-au făcut mai mulți, aparent mai mulți decât putea aplicația să ducă. Undeva pe la final, aceasta si-a dat temporar duhul, în spirit cu tema evenimentului. A fost unul din două aspecte care au umbrit puțin experiența. A doua problemă a fost durata traseului. estimat la 2 ore (aproximativ 3 kilometri). Am terminat în mai puțin de o oră, cu țigări, povești și opriri prelungite. În ritm mai alert, traseul se putea parcurge fără probleme în maxim 40 de minute.
V-am obișnuit să fiu sinceră în părerile mele și mă țin de asta. Questo promite, dar nu livrează. Ideea e genială, iar aplicația are mult potențial. Din păcate, acest potențial nu este exploatat încă suficient. Trecem peste problemele tehnice, acestea sunt ușor remediabile iar organizatorii au reacționat extrem de prompt. Ce mă frustrează puțin e că nu s-a profitat din plin de un oraș ca Timișoara, cu o istorie complexă și ocazional sângeroasă. Se putea specula mult mai mult în acest sens.
Sper ca experiența Questo să nu se termine aici. Seara de azi a dovedit că există o piață încă insuficient fructificată pentru aplicații de acest tip, care te încurajează să îți explorezi și să îți redescoperi orașul. Pe viitor mi-ar plăcea să văd aplicația crescând frumos, cu și mai multe trasee tematice și povești interesante să le condimenteze. Time will tell…

