Evenimente,  My two cents

Prețul corect

De câțiva ani am dezvoltat o afinitate pentru produsele hand-made. Le vânez peste tot, excursii, târguri sau magazine dedicate. Îmi plac, pentru că spun o poveste. Pentru că banii pe care îi investesc în aceste produse pot face un impact real asupra comunităților, încuranjând micile afaceri, artiștii și producătorii locali.

În acest context m-am lovit de o întrebare, încă frecvent întâlnită – de ce prețul unui obiect făcut manual egalează sau chiar depășește cel al unuia produs pe bandă? Răspunsul pare logic – un artist/producător independent nu beneficiază de gradul de automatizare al unei fabrici. În plus, plătim mai mult decât echivalentul materialelor. Produsul pe care îl achiziționăm e o plată târzie a anilor dedicați învățării și perfecționării unui meșteșug. Plătim nu doar componenta fizică a unui obiect ci și efortul creativ din spatele lui, nopțile nedormite și toate încercările nereușite care stau în spatele unui produs vandabil.  În practică, uităm deseori aceste argumente când avem de ales între un produs în serie și unul original.

Cu asta în minte, am decis să trec la nivelul următor – să experimentez pe propria-mi piele ce implică de fapt crearea unui produs hand-made. Mi-au venit în ajutor fetele de la ArtCircle, cu un eveniment numai bun de pus mâinile la treabă. Timp de 2 ore, în compania Alinei, am învățat să confecționăm de la 0 o pereche de cercei emailați, numai buni să ne înveselească zilele mohorâte de toamnă. Ce a ieșit, vedeți mai jos.

Câteva concluzii personale după toată experiența:

  • există cel puțin 10 metode testate de a folosi greșit un clește și nicio metodă verificată de a-ți reprima frustrarea în fața unor încercări eșuate (înjuratul în gând ajută puțin, totuși)
  • e un proces migălos, îți solicită la maxim nervii și răbdarea
  • ajunge o secundă de neatenție să se ducă în cap totul – de la o culoare care cade fix în locul nepotrivit, la emailul care se lipește a doua oară consecutiv de sită, la mărgelele care aterizează oriunde numai unde trebuie nu
  • produsul final împlică abițități din cele mai diverse – trebuie să combini culorile în mod artistic, să concepi un design care nu doar că arată bine, dar e și practic (orice fată care a purtat vreodată cercei prea lungi sau prea grei știe despre ce vorbesc), să mânuiești corect clești, pensete, arzătoare, mărgele, să măsori din ochi elementele componente, să îți reprimi frustrarea când ceva nu iese fix așa cum ți-ai imaginat
  • un mentor bun face minuni, iar în privința asta fetele de la ArtCircle au fost la înălțime. Singură, aș fi abandonat probabil după o încercare. Cu glume, povești și explicații oferite pe un ton calm, cu răbdare, cele două ore au trecut pe nesimțite
  • va ieși, cel mai probabil, un obiect imperfect. Și totuși, pentru mine, cerceii aceia pătați și vag inegali sunt de departe cea mai frumoasă pereche avută vreodată – pentru că îmi spun o poveste. 🙂

Cu ce m-am ales, din toată încercarea? Cu un respect nou la adresa artiștilor locali. Sunt aproape sigură că ziua de azi s-a soldat cu cel puțin un fir de păr alb, asta în condițiile în care activitatea nu avea nicio miză. Să faci asta zilnic, să îți pui in joc stabilitatea financiară și liniștea, să depui în mod repetat atâta efort fără a avea certitudinea că produsul tău va plăcea sau se va vinde, asta cere curaj.

Să fii artist sau mic producător în România nu e ușor. Dar iată că încă mai există ”heroes without capes” care se încumetă la asta, din pasiune și din plăcerea de a ne oferi ceva frumos. Iar minimul pe care îl putem face, pentru a-i ajuta, este să nu ne mai uităm chiorâș când niște cercei hand-made se vând la preț de Mall. Ce stă în spatele acelui preț, putem doar intui.

One Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest website foloseste cookies. Prin continuarea navigării îți exprimi acordul pentru politica de cookie-uri și de confidențialitate. Află mai mult.