Din altă viață

Din altă viață

Mă uit peste postările mai vechi și îmi vine greu să cred că a trecut doar jumătate de an de când am scris ultima dată. Impresiile par din altă viață. O viață în care centrul existenței mele era evadarea. Uram rutina, uram puțin chiar și orașul care m-a primit cu brațele deschise, uram stabilitatea și relațiile care cer efort. Totul se rezuma la clipă, la interacțiune, la schimbare. În ultimii ani am dus-o într-un ritm nebun și aș minți spunând ca n-am savurat fiecare clipă. Atât că la un moment dat apare nevoia de a încetini ritmul, iar lucrurile care păreau futile în trecut dobândesc subit o importanță crescândă.

Nu, nu mă las de călătorii! Mereu evadarea va fi pentru mine cea mai profundă formă de meditație, o ocazie de a crește, de a mă cunoaște, de a-mi testa limitele. Atât că la un moment dat m-am săturat să fiu doar fata care umblă hai-hiu. Ultimele luni au fost un maraton de experiențe de altă natură: am întâlnit oameni minunați, am redescoperit rutina și farmecul dimineților care se scurg monoton, m-am îndragostit de cafeaua făcuta în casă și mi-am văzut în sfârșit grădina renăscând pas cu pas. Și, la naiba, îmi place. Dacă hoinărelile mi-au dezvăluit un om spontan și adaptabil, lunile de pauza mi-au scos la lumină o altă latură. În trecut, iubeam viteza. Acum încept să nutresc o apreciere tot mai mare pentru clipă. Mă îndrăgostesc de minutele care se scurg și încerc să le fac să conteze. Și da, cred că e timpul ca blogul să se adapteze pe aceste schimbări de perspectivă. Așa că stați la pândă, urmează vremuri interesante. Iar până când casa mea virtuală va deveni din nou ”acasă” vin invit să aruncați un ochi pe Instagram.

To be continued…

 

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *