Browsed by
Category: Ganduri

Din altă viață

Din altă viață

Mă uit peste postările mai vechi și îmi vine greu să cred că a trecut doar jumătate de an de când am scris ultima dată. Impresiile par din altă viață. O viață în care centrul existenței mele era evadarea. Uram rutina, uram puțin chiar și orașul care m-a primit cu brațele deschise, uram stabilitatea și relațiile care cer efort. Totul se rezuma la clipă, la interacțiune, la schimbare. În ultimii ani am dus-o într-un ritm nebun și aș minți spunând…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Berg frei?

Berg frei?

Am stat mult pe gânduri înainte să scriu acest articol. Unele frământări stau mai bine nespuse, prea intime sau prea dureroase pentru a vedea vreodată lumina zilei. Dar din când în când o doză de sinceritate nu strică, chiar cu riscul de a ofensa pe unii. Recunosc că în articolele mele am tendința să fiu subiectivă. Am văzut mereu în călătorii un prilej de relaxare, o trăire prea frumoasă pentru a fi umbrită de amintirea celor câteva inevitabile momente tensionante….

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
A fost odată… Londra

A fost odată… Londra

Recent s-a împlinit anul. Un an de când sunt hoinar pe cont propriu, fără agenții și alți intermediari. Un an de la cea mai dificilă și în egală măsură cea mai frumoasă călătorie de până acum. Am avut norocul să ajung într-un timp relativ scurt în locuri la care alții abia îndrăznesc să viseze. Am călătorit  în diferite formații, cu agenția, cu lucrul, cu prieteni, cu străini. Londra însă va fi rămâne piatra de hotar, dincolo de care se așterne…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Un dor în plus

Un dor în plus

Mă trezesc și, pentru o fracțiune de secundă, am impresia că încă sunt acolo. Mă văd coborând scara veche, în spirală, către un oraș adormit, învăluit în primele raze ale soarelui. Simt parcă, printre gene, norii mișcându-se peste apă în portul din Tallinn.  Apoi iluzia se destramă și rămâne doar dorul. Fiecare escapadă, fie ea mai lungă sau doar pentru câteva zile, îmi lasă un nou petic pe inimă. Ceva din mine a rămas acolo. Iar o altă fărâmă nouă a traversat…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Berlin 2009

Berlin 2009

Berlin, Februarie 2009. Stau în fața Bundestagului, cu mâna înghețată apăsând iar și iar redial. Undeva, la 1300 km distanță, un telefon alb, așezat pe un macarameu deasupra mașinii de cusut sună în gol. Un ultim ecou, în casa în care nu mai aveam să calc niciodată. Ceața se insinuează încet peste capitală. Tăcerea mă lovește cu puterea a o sută de cuvinte. Știu, chiar dacă evit să dau glas gândului. Dacă aș ceda acum, restul mi s-ar părea insuportabil. Câteva ore…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Înapoi în Moldova

Înapoi în Moldova

Mă întâmpină din nou, același peisaj, devenit familiar: coline verzi, brăzdate de curbe subțiri, maronii. Se aștern sub ochii mei, străbătute pe alocuri de râuri. De aici, de sus, casele par puncte pierdute în uitare. E sezonul arăturilor de primăvară. Din loc în loc,  focuri mari pătează cu roșu dealurile. Fumul lor se înalță sus, până aproape de aripile ATR-ului care mă aduce înapoi, în acest loc care mi-a atins sufletul. Moldova are darul de a mă liniști. Din dealurile ei se…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Power off

Power off

Privesc înapoi, la primele escapade timide de la început și constat câte s-au schimbat într-un timp relativ scurt. Cândva, călătoream pentru a descoperi locuri noi. Mă ,,adunam” cu greu dimineața, îmi examinam bagajul de zeci de ori, parcurgeam, mental, toate detaliile viitoarei plimbări. Analizam riscuri și scenarii. Mă înarmam cu entuziasm, făceam sute de poze și mă întorceam sfârșită, cu gândul doar la un duș fierbinte și patul moale de după. Sufeream zile întregi de febră musculară, mă miorlăiam, mormăiam…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Un an “pe drumuri”

Un an “pe drumuri”

S-a dus (aproape) şi 2014.  Un an greu, plin de neprevăzut, dar şi de satisfaţii nebănuite. Vine acel moment când îţi simţi propriul pat străin, când “acasă” este doar un moment de linişte, strecurat printre alte mii de clipe. Mai bine de jumătate de an l-am petrecut departe de Timişoara, într-un du-te-vino permanent. Când personalul de la security îţi zâmbeşte familiar iar chelnerul de la o cafenea tunisiană îţi aduce comanda fără să te mai întrebe, atunci, da, poate ai călătorit…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Visând la alte continente …

Visând la alte continente …

Dacă mă citiţi cu oarecare regularitate, v-aţi dat, cred, seama, că bună parte din “piticii” mei în materie de călătorii au la bază o carte sau un articol citind aiurea. Cuvintele, mai mult decât pozele, mă îndeamnă să-mi iau lumea în cap şi să pornesc pe urma unor personaje. Recent, am cutreierat Cişmigiul cu vorbele lui Băjenaru în gând. Atât de prinsă eram în citatele care îmi răsăreau în minte, încât timp de câteva ore am uitat complet de lume….

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter
Cu Iza în avion

Cu Iza în avion

Am eu o teorie, că în materie de zboruri atrag turbulenţe şi alte drăcovenii cam la fel cum un câine blănos atrage purecii. Ce-i drept, cam trei sfert din zborurile pe care le-am facut s-au soldat cu varii peripeţii, mai puţin pentru mine şi mai mult pentru însoţitorii nefericiţi. Şi dacă sunteţi de părere că nişte turbulenţe mai serioase sunt tot ce poate fi mai rău, iată mai jos o selecţie din cele mai tragi-comice întâmplări: Iarna lui 2006 –…

Read More Read More

Share on FacebookShare on LinkedInTweet about this on Twitter